Cate ceva despre noi

cine suntem | cu ce ne ocupam | si de ce o facem

Din cele mai vechi timpuri, omul a folosit resursele naturale ale faunei terestre şi acvatice. Vânatoarea şi pescuitul au constituit de milenii mijloacele de existenţă a speciei umane. Treptat însă, rolul social şi regimul juridic al acestor activităţi s-au modificat şi diversificat. Dispariţia prădătorilor naturali, recunoaşterea tot mai largă a dreptului la vânătoare şi pescuit, transformarea vânătorilor şi pescuitului într-un grup social influent şi reprezentativ al societăţii de consum, rolul social de recreere al acestor activităţi devenite sport, toate au început să pună în pericol fondul cinegetic şi piscicol mondial, ridicând mari dificultăţi protecţiei şi conservării resurselor naturale respective.

Prin faună se înţelege totalitatea animalelor de pe tot Globul, dintr-o anumită regiune, de pe un teritoriu dat sau dintr-o anumită epocă geologică, constituită în urma unui proces istoric de evoluţie. În legislaţia noastră întâlnim reguli referitoare atât la fauna terestră, cât şi la cea acvatică, ca faună autohtonă, adică animale care s-au format pe acest teritoriu şi animale imigrate, venite din alte părţi. Termenul faună denumeşte şi diferite grupe de animale- mamiferele, păsările domestice şi sălbatice, albinele, peştii, viermii de mătase. Astfel, scopul Asociatiei Vanatorilor si Pescarilor Sportivi G.M.C. HUNTER il constituie conservarea biodiversitatii si protectia faunei de interes vanatoresc si piscicol, precum si a mediilor naturale de dezvoltare a acesteia, prin vanatoare si/sau pescuit sportiv practicate in mod durabil, ca forme de odihna activa si de petrecere a timpului liber de catre membrii sai. Protecţia animalelor sălbatice şi a celor domestice urmăresc finalităţi diferite: în primul rând ocrotirea acestora de acte de cruzime, rele tratamente şi abandon, iar în al doilea rând, protejarea lor faţă de captură, distrugere şi comercializare, ca acte care pot duce la dispariţia speciilor. Mijloacele şi formele juridice diferă şi ele, în această privinţă fiind mult mai perfecţionate cele referitoare la protecţia animalelor sălbatice. Acestea se pot afla în stare de libertate, în rezervaţii naturale, în crescătorii de vânat sau în complexe de vânătoare. Aceste animale, precum şi condiţiiile de mediu în care trăiesc şi se dezvoltă, constituie fondul cinegetic al unei ţări. Fondul cinegetic este alcătuit din animale sălbatice de interes vânătoresc, precizate în lege şi denumite vânat. Acest fond se împarte, după criteriul teritorial, în fonduri de vânătoare, care se gospodăresc de unităţile stabilite de lege: de unităţi ale statului, de asociaţii neguvernamentale, de unităţi ştiinţifice sau didactice. Fondurile de vânătoare sunt unităţi de gosodărire cinegetică (care alcătuiesc fondul cinegetic), care se constituie pe toate categoriile de teren, indiferent de proprietar, şi astfel delimitate încât să asigure o cât mai mare stabilitate vânatului în cuprinsul acestora. Gospodărirea vânatului trebuie să se realizeze prin metode care asigură menţinerea echilibrului ecologic. Asociatiei Vanatorilor si Pescarilor Sportivi G.M.C. HUNTER, constituita pe principiul liberei asocieri din totalitatea vanatorilor si/sau pescarilor sportivi inscrisi in evidentele sale, este persoana juridica de drept privat, apolitica, fara scop lucrativ, cu patrimoniu propriu, distinct si indivizibil.

Asociatia gestioneaza 5 fonduri de vanatoare dintre care 3 in zona de campie si 2 in zona de deal.

fondu marasu

Fondul de vanatoare MARASU din judetul Braila situat in Insula Mare a Brailei, zona de campie intre malurilor celor două brate ale Dunării, Dunărea Veche si Valciu. Majoritatea locuitorilor din zona fondului de vanatoare se ocupă cu agricultura (cereale, floarea soarelui) si cresterea animalelor.
Avand o suprafata totala de 10860ha, impartita in luciu de apa(cursuri de apa, canale, balti, lacuri – 479ha), paduri (1117ha), arabil, fanete, vii, livezi(9093ha), pasuni si islazuri(69ha)etc., fondul Marasu are o bogata diversitate a faunei si florei, facand posibila dezvoltarea cercetarii si protejarii zonei. Fauna zonei este alcatuita din caprior mistret, iepure, fazan, potarniche, porumbel gulerat, turturica, gugustiuc, ierunca, prepelita, ciocarlie de camp, gasca de semanatoare, gasca de vara, garlita mare, rata mica, rata mare, rata fluieratoare, rata cu cap castaniu, rata motata, rata sunatoare,rata lingurar, rata sulitar, rata caraitoare, rata cu cap negru, lisita, sitar de padure, cioara griva, cioara griva sudica, cioara de semanatura, cioara neagra, cotofana, vulpe, sacal, dihor comun, nevastuica, bizam.

fondu marasu

Fondul de vanatoare BANDOIU din judetul Braila, situat tot in zona de campie in Insula Mare a Brailei, avand limitele intre malul Bratului Valciu al Dunarii, fondul de vanatoare Marasu si un drum magistral DC55. Ca si in zona fondului de vanatoare Marasu, locuitorii acestei zone se ocupa tot cu agricultura si cresterea animalelor, pozitionarea geografica facand posibil acest lucru.

Cu o suprafata totala de 5586ha, impartita in padure(226 ha), arabil, fanete, livezi, vii(4796 ha), pasuni si islazuri (39 ha)etc., cercetarea stiintifica si protejarea faunei si florei fiind favorabila datorita diversitatii biologice din zona. Fauna zonei este alcatuita din caprior mistret, iepure, fazan, potarniche, porumbel gulerat, turturica, gugustiuc, ierunca, prepelita, ciocarlie de camp, gasca de semanatoare, gasca de vara, garlita mare, rata mica, rata mare, rata fluieratoare, rata cu cap castaniu, rata motata, rata sunatoare,rata lingurar, rata sulitar, rata caraitoare, rata cu cap negru, lisita, sitar de padure, cioara griva, cioara griva sudica, cioara de semanatura, cioara neagra, cotofana, vulpe, sacal, dihor comun, nevastuica, bizam.


fondu marasu

Fondul de vanatoare PODOLENI din judetul Neamt este situate in zona de deal, avand ca limite localitatile Roznov, soseaua nationala Piatra Neamt – Bacau pana in dreptul localitatii Buhusi, la est fiind limitata de localitatile Romani si Gosmani.

Cu o suprafata totala de 10434ha, imparita in luciu de apa(cursuri de apa, canale, balti, lacuri – 300ha), paduri (100ha), arabil, fanete, vii, livezi(8253ha), pasuni si islazuri(1456ha)etc., zona fiind perfecta pentru realizarea de cercetari stiintifice, fauna specifica zonei fiind formata din caprior, mistret, iepure, potarniche, gugustiuc, ciocarlie de camp, graur, rata mare, rata mica, becatina comuna, cioara griva, cioara de semanatura, fazan, cotofana, viezure, vulpe, dihor comun, nevastuica, hermelina, bizam,etc.

fondu larga

Fondul de vanatoare LARGA din judetul Bacau situat in zona de munte, avand limitele confluientei raului Trotus cu culmea Stejarisului-Stogului-Hemeius si intersectia cu soseaua Comanesti – Onesti. Ca si in zona celorlalte fonduri de vanatoare locuitorii acestei zone se ocupa tot cu agricultura si cresterea animalelor, pozitionarea geografica facand posibil acest lucru.

Cu o suprafata totala de 7099 ha, impartita in padure (3083 ha), arabil, fanete, livezi, vii (3716 ha), pasuni si islazuri (197 ha)etc., cercetarea stiintifica si protejarea faunei si florei fiind favorabila datorita diversitatii biologice din zona. Fauna zonei este alcatuita din caprior mistret, iepure, fazan, potarniche, cotofana, vulpe, sacal, dihor comun, nevastuica, jder de copac

fondu larga

Fondul de vânătoare nr. 1 numit Valciu din județul Brăila, situat în Insula Mica a Brailei, cu limite între Valciu malul Dunării (est), de la Giurgeni oras, până când ajunge la Tacau oras, de Sud, fluviul Dunărea de la marginea orasului Nicolești , până când ajunge la Giurgeni, Vest, Gulch Bran, de la marginea Tacau, până Cohineasa Gulch, continuând spre sud la limita Județului Brăila de pădure, până la limita de Lemnarita pădure, de pe malurile Manusoaia până la navigabile Dunăre, iar în partea de nord, de lângă satul Tacau pana la Bran Gulch.

Insula Mica a Brailei este o replică autentică a Deltei Dunării, prin tot ceea ce conține și oferă: lacustru mediu, vegetație, faună acvatică și terestre, peisaje unice în România și Europa, are, de asemenea, avantajul că nu există așezări umane, în limitele sale (ca Delta Dunarii are), deci nu ridica probleme sociale.

Cu o suprafață totală de 5955 ha (4320 ha de producție de vanatoare), împărțit în pădure (4273 ha), teren arabil, fânețe, livezi, vii (47 ha), pășuni și pășuni (1632 ha), de cercetare științifică și de protecție a faunei și flora biodiversității este favorabilă în acest domeniu. Fauna cuprinde cerbi, mistreti, sălbatice iepure, fazan, potârniche, guler porumbel, turtureaua, porumbel, cocoși de munte, prepelițe, ciocârlia, burghie, gasca de vara, gasca gârlă mare, rață mică, rață mare, rață, rață fluierat cap maro, rață cu smocuri, sunatoare rață, rață shoveler, Spearman rață, rață cap negru, lișița, sitarul de pădure, cioara grivă, cioara grivă sud, turn, negru cioara, coțofana, vulpe, dihor șacalul, comun, nevastuica, bizamul.
Poziția geostrategică din România, ca punct principal al căilor de migrare de interferenta de păsări, dă unicitatea țării noastre și, prin urmare, fondurile de vânătoare din cadrul gestionării asociatia noastra.
Aceasta reprezintă poarta de intrare spre Delta Dunării, un pesticide reale și filtrul de aluviuni, aduse de râu în toate bazinul europene, cu alte naturale de auto-reglementare mecanisme.
Acesta este singurul loc din lunca Dunarii de Jos subiectul la dinamica naturale ale fluviului Dunărea și permițând schimbul de ape mari și ape mici, în curs de desfășurare esențiale pentru funcțiile ecologice naturale.

Alta strategie importanta in vederea protectie a fondului cinegetic se realizeaza prin derularea de programe de informare şi conştientizare, precum şi tabere de voluntariat, care trebuie să fie continuate prin iniţiative locale şi regionale. Astfel, se impune implicarea mai activă a comunităţilor locale.